În perioada 14-15 august 2021 au avut loc în comuna Bobicești, Olt zilele deschise „Fântânile Sudului” ocazie cu care au fost organizate jocuri de vânătoare de comori și a fost sfințită o fântână istorică reamenajată, fântâna lui Florescu, construită de Haralambie din satul Bechet, comuna Bobicești. Evenimentul a fost urmărit și online de peste 220 de persoane.
Zilele deschise au adus în prim-plan importanța fântânilor istorice din comună, a obiceiurilor și ritualurilor legate de fântâni. Cei șase povestitori locali din Bobicești ne-au încântat cu obiceiuri și istorii legate de fântânile istorice din comună.
Pe durata celor două zile, 14-15 august, un număr de peste 50 de participanți au participat la fața locului la evenimente, au parcurs cele două trasee performative și au intrat în jocul vânătorii de comori organizată sub forma unui „maraton” al fântânilor istorice din Bobicești. Fragmente de la evenimente au fost transmise online, fiind urmărite de peste 570 de persoane.
Trofeul„Fântânile Sudului”, dedicat zilelor deschise, a fost câștigat de dl Mădălin Ciontu, care a parcurs traseul dedicat bicicliștilor și a acumulat cel mai mare punctaj la cursa de vânătoare de comori.
Zilele „Fântânilor Sudului” pe traseul performativ digital
Traseul performativ digital a fost utilizat de publicul de la fața locului pentru orientarea pe hartă, dar și de către publicul din mediul digital, care poate parcurge virtual și independent traseul cu toate gesturile performative. Traseul digital are un rol incluziv, deoarece este un instrument construit pentru a oferi acces la cultură și persoanelor cu mobilitate redusă.
Traseul performativ digital cuprinde fotografii realizate de Cristian Bassa și Dorian Delureanu, descrieri ale fântânilor geolocalizate incluse pe cele două circuite realizate de Roxana Deca, instalația video „Ce vede o fântână” realizată de Cristina Irian, montaj și sunet Iulia Pană și secvențe video cu povestitorii locali despre: povești despre felul în care se construiește o fântână, tipuri de fântâni din Bobicești, gesturi și practici legate de fântâni, obiceiuri și ritualuri legate de fântâni, povești și întâmplări locale legate de fântânile din Bobicești, parte a programului de performance și narativ.
La finalul lunii iulie am dat startul zilelelor digitale ale „Fântânilor Sudului”. Pe durata lunii august traseul digital a fost parcurs de peste 1500 de persoane, cu o vânătoare digitală de comori dedicata Zilelor „Fântânile Sudului” la care s-au calificat peste 50 de persoane.
Participanții la traseele performative ale fântânilor ne-au semnalat câteva fântâni favorite precum: fântâna de la Biserică, fântâna cu trei ctitori, fântâna lui Prunică de la răscruci, fântâna din Livezi, fântâna lui Ionică Stăcăleață, fântâna lui Stavăr, fântâna de la Bădoaica, fântâna lui Ciurlea, fântâna lui Vladu.
Iată și câteva dintre răspunsurile primite de la participanți:
„Fântâna de la Biserică (22) Consider că fântâna marcată cu numarul 22 este interesantă datorită amplasării ei (lângă/în fața bisericii). Astfel, într-un singur loc sunt reunite două componente pline de semnificație: utilitatea și spiritualitatea.In special pentru oamenii satului, fântâna este asociată direct cu viața, puritatea, regenerarea. Totodată, fântana este un simbol ce poartă cu sine simbolistica creștină prin intermediul apei – element ce are puterea de a vindeca, purifica, hrăni atât trupul, cât și sufletul. Fântâna și Biserica, două elemente cu o importanță deosebită pentru viața rurală, simbolizează liniștea, puterea de vindecare și echilibrul spiritual.
„Este poziționată lângă biserică și astfel mă gândesc la o fântțnă încărcată cu valențe sacre; groapa este cilidrică iar roata fântânii simbolizează pentru mine un trifoi cu patru foi; elementul arhitectural principal este astfel cercul. Cercul este simbolul asociat cu ciclul timpului, cu soarele, cu infinitul, cu verigheta purtata pe degetul inelar. Cercul este simbolul spritual ce il desemnează pe Dumnezeu.”
„Fântâna lui Prunică (49) este fântâna copilăriei, situată la răscruce, ce drum alegi…”
„Este greu de ales o singură fântână, pentru că aceste fântâni devin impresionante nu neapărat prin ele insele, ci prin rețeaua pe care o formează și prin legătura cu oamenii lor. Una uitată, una îngrijită, una astupată pentru că ascunde o dramă, alta funcțională, martoră a unor decenii de viață. Povestile oamenilor se întrepătrund cu ale fântânilor și acestea ajung să le conțină. Cred că dacă ar fi să aleg una totuși, as alege Fantana lui Stavar (37), care a devenit parte din gard, jumăte în curte, jumăte pe drum, într-o altfel de intersecție.”
„Elementele de delimitare a spațiului funcționează precum un ghidaj, nu ca o separare.
Cișmeaua de la Școală (18) pentru că încă este funcțională si pentru că mă gândesc la toți învățăceii care au trecut pe aici și și-au răcorit sufletul și mintea cu apa limpede de izvor.”
„Cișmeaua din Dolie. Cu toate că am trecut de foarte multe ori pe lângă aceasta, nu am oprit nicio dată.Si are și masă cu scaunele de piatră.”
„Una dintre fântânile care mi-au atras atenția, a fost Fântâna lui Vladu (27), datorită formei scripetelui care seamănă, după părerea mea, cu roata vieții. În același tipar se încadrează și fânâtânile cu numerele 11 și 6. De asemenea Fântana lui Dobrin, cu numărul 16, mi s-a părut interesantă deoarece a fost folosită în cadrul ritualirilor rurale de trecere și calendaristice, la fel ca fântănile 54 și 22, precum cel ce presupunea cărarea apei miresei. Fântânile sugerează legătura strânsă dintre apă și om, fără de care nu ar fi putut trăi. Fântânile au fost privite atât ca element esenția,l pentru oameni și animale, găsindu-se exemple de fântâni care deserveau mai multe gospodării (34, 30), dar care în același timp au avut rol de spațiu sacru, marcând etapele de trecere ale vieții, nașterea, tranziția de la copilărie la viața de adult, căsătoria și moartea. Nu în ultimul rând, unele au fost folosite în ritualuri ce țin atât de calendarul agrar cât și de cel creștin, cele mai importante sărbători fiind Crăciunul și Paștele.”
„Foarte greu de dat un răspuns anume. Fiecare fântână are o poveste și își are rostul ei pentru care a fost gândită. Din păcate lucrurile se schimba și vor intra în istorie cu ajutorul vostru.”
Harta fântânilor, traseele fântânite și alte informații despre acestea pot fi accesate aici: https://bit.ly/3p8K6o0.